P036: Kinning și de-kinning: practici de rudenie între „figuri parentale”, „colaboratori reproductivi” și copii în rândul noilor configurații familiale

Convocatori: Alice Sophie Sarcinelli(Universitatea din Bologna)
Corinna Guerzoni (Alma Mater Studiorum – Universitatea din Bologna)
Format: panouri locație: U6-8 Ora de începere: 23 iulie, 2016 la 9: 00 (UTC+0) sloturi de sesiune: 2
Kinning și de-kinning: practici de rudenie între „figuri parentale”, „colaboratori reproductivi” și copii printre noile configurații familiale.Panel P036 la conferenceEASA2016: moșteniri antropologice și futures umane.
https://nomadit.co.uk/conference/easa2016/p/4359

show in the panel explorer Share this panel

Short rezumat:

panelul invită savanții care lucrează la formele contemporane de familie și părinți (familii LGBT, adopții, familii vitrege) să reconsidere teoriile clasice, întrebările nerezolvate și problemele cheie din istoria antropologiei rudeniei, și anume noțiunile de „kinning” și „de-kinning”.

rezumat lung:

dezvoltarea artelor (tehnologii de reproducere asistată), precum și schimbările sociale și juridice în cadrul structurilor familiale au reînnoit procesele de producție a copiilor, de reproducere familială, precum și practicile de rudenie. Astfel de fenomene aduc încă o dată în centrul atenției preocupările fundamentale ale antropologiei rudeniei. Formele contemporane de familie și paternitate (creșterea complexității figurilor parentale și progenitoare cu prezența părinților biologici, a părinților adoptivi, a donatorilor, a mamelor născute, a mamelor surogat și a părinților sociali) ne aduc la îndoială teoriile, conceptele și moștenirile clasice ale acestui domeniu, reconsiderând însăși noțiunea de kinning (Howell 2006), contrabalansată de cea de de-kinning (Fonseca 2011). Pe ce se bazează o” relație de rudenie”?

acest grup își propune să reunească cercetători care lucrează la diferite configurații de familii (familii LGBT, adopții, familii vitrege) care sunt adesea luate separat. În acest sens, sperăm să discutăm problemele metodologice, teoretice și epistemologice implicate în cercetările lor, precum și problemele nerezolvate și problemele cheie din istoria acestui domeniu. Cum rezultatele cercetării permit re-modelarea și ascuțirea conceptelor generale (adică părinte, mamă, rudă și așa mai departe)? Studiile etnografice ale noilor forme de parenting ar putea arăta cum – în diferite contexte și în cadrul diferitelor configurații familiale-conexiunile de rudenie sunt reprezentate, construite sau deconstruite. Care sunt strategiile individuale și familiale de ” kinning „pentru lipsa legăturilor” biologice „și” juridice „și” de-kinning ” atunci când au fost la originea producției materiale a copilului, dar nu sunt implicate în procesul de părinți ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.