următoarea descriere a politicii ia în Japonia oferă un rezumat instantaneu al unor inițiative anterioare și în curs de desfășurare în întreaga țară. Este actualizat în mod regulat, după cum este posibil, dar nu este destinat să fie cuprinzător.
începând cu februarie 2020, există, de asemenea, informații extinse, date și grafice despre politica japoneză de IA disponibile la Observatorul de politici ai al OCDE.
prim-ministrul japonez Shinzo Abe a cerut guvernului japonez să înființeze un „consiliu de strategie pentru tehnologia inteligenței artificiale” în 2016. Acest Consiliu a formulat „strategia tehnologiei inteligenței artificiale” în martie 2017, care se concentrează pe promovarea dezvoltării ia și dezvoltarea fazelor și priorităților pentru industrializare, inclusiv productivitatea, asistența medicală și mobilitatea.
în iunie 2018, Guvernul japonez a anunțat că inteligența artificială va deveni, de asemenea, o parte oficială a „strategiei sale integrate de inovare”.”Guvernul speră să” crească dramatic ” tinerii cercetători în domeniul AI, în parte prin furnizarea de fonduri pentru domeniile prioritare. Un alt element al strategiei este unificarea formatelor și standardelor de date în diferite industrii pentru a spori capacitatea de a utiliza tehnici de date mari în Japonia.
în noiembrie 2017, un „băiat” de inteligență artificială a primit rezidența în Tokyo, Japonia. Sistemul AI este un chatbot programat să acționeze ca un băiat de șapte ani pe nume Mirai, ceea ce înseamnă „viitor” în Japoneză. Decizia de a face din Mirai un rezident oficial face parte dintr-un proiect menit să facă administrația locală mai familiară și mai accesibilă localnicilor. Chatbot-ul este disponibil pentru a asculta opiniile rezidenților Shibuya. „Hobby-urile sale sunt fotografierea și observarea oamenilor”, a spus Shibuya Ward într-o declarație.
la 28 iulie 2017, Japonia a publicat proiectul de linii directoare AI R &D pentru discuții internaționale în pregătirea conferinței către AI Network Society. Japonia a găzduit anterior reuniunea miniștrilor informațiilor și Comunicațiilor din G7 în aprilie 2016, la care țările G7 au convenit că vor continua să conducă discuțiile despre AI R&D împreună cu cooperarea organizațiilor internaționale precum OCDE. Proiectul de document nu este destinat să fie regulament, ci un set de principii și orientări neobligatorii AI R&d privind promovarea beneficiilor și reducerea riscurilor ia. Documentul include următoarele:
filozofii de bază:
- societatea centrată pe om
- împărtășiți orientările ca lege neobligatorie cu părțile interesate la nivel internațional
- asigurați echilibrul beneficiilor și riscurilor
- evitați să împiedicați tehnologiile sau să impuneți sarcini excesive dezvoltatorilor
- revizuiți orientările în mod constant și reînnoiți-le după cum este necesar
9 principii:
- principiul colaborării
- principiul transparenței
- principiul controlabilității
- principiul siguranței
- principiul securității
- principiul vieții private
- principiul eticii (respectarea demnității umane și a autonomiei individuale)
- principiul asistenței utilizatorilor
- principiul responsabilității
