Ucraina și Republica Crimeeamodificare
anexarea Republicii Autonome ucrainene Crimeea de către Rusia s-a bazat pe citarea precedentului Kosovo la începutul declarației.
președintele ceh Milos Zeman a numit recunoașterea de către comunitatea internațională a independenței Kosovo și protestul față de anexarea Crimeei drept ‘standarde duble’.
Georgia, Abhazia și Osetia de SudModificare
Înaltul Reprezentant al UE pentru politica externă și de Securitate Comună Javier Solana și-a exprimat îngrijorarea că campania Kosovo pentru independență ar putea crea un precedent pentru regiunile separatiste din Georgia, Osetia de Sud și Abhazia. La 6 martie 2008, Ministerul rus de Externe a anunțat că a ridicat sancțiunile împotriva Abhaziei și a cerut altor state membre CSI să facă același lucru. Rusia a negat că evenimentul ar avea vreo legătură cu Kosovo, dar președintele parlamentului Georgian Nino Burjanadze a declarat că este de părere că măsura face parte din răspunsul Rusiei la declarația Kosovo și semnalează o încercare de a „anexa” Abhazia.
Eduard Kokoity, președintele republicii separatiste Osetia de Sud, vorbind imediat după secesiunea Kosovo, a declarat: „unele țări vor recunoaște republicile noastre . Nu pot exclude ca unii dintre ei să facă acest lucru în cursul acestui an. Cu toate acestea, Rusia nu va fi neapărat prima care ne va recunoaște independența.”Osetia de Sud, Abhazia și Transnistria au înaintat cereri oficiale de recunoaștere a independenței lor Rusiei, printre alte țări, și organizațiilor internaționale care citează Kosovo ca precedent.
Serghei Bagapsh din Abhazia și Eduard Kokoity din Osetia de Sud au declarat într-o declarație adresată Organizației Națiunilor Unite: „Dacă Kosovo este separat de Serbia și independența sa este recunoscută, va apărea o dovadă mai puternică că conflictele etnice pot fi soluționate pe alte principii decât respectarea integrității teritoriale … Abhazia și Osetia de Sud au motive la fel de puternice pentru a cere independența ca și Kosovo.”Separat, Serghei Bagapsh a declarat că” soarta Kosovo a fost stabilită, astfel că soarta noastră va fi de asemenea determinată în viitorul apropiat.”
în octombrie 2009, președintele rus Dmitri Medvedev a declarat că paralelele dintre Kosovo și Osetia de Sud sunt „inadecvate” și că „suntem categoric împotriva trasării paralelelor între evenimentele balcanice și evenimentele din Caucaz. În ceea ce privește Osetia de Sud – este poziția noastră clară, absolut clară – despre respingerea agresiunii militare directe. Și ceea ce a fost făcut de Rusia după aceea, a fost făcut în deplină conformitate cu Carta ONU.”și că declarația unilaterală de Independență a Kosovo și evenimentele care au urmat” au confirmat inadecvarea încercărilor de a adapta soluția problemelor internaționale complexe la considerente de oportunitate politică notorie. Considerăm inacceptabil să facem ceea ce s – a făcut în precedentul din Kosovo-să folosim lipsa progresului în negocieri ca motiv pentru acțiuni unilaterale, inclusiv recunoașterea noilor entități juridice internaționale.”și că soluția la problema Kosovo ar trebui să se bazeze pe „dreptul internațional, deciziile ONU, rezoluțiile Consiliului de securitate al ONU și, în primul rând, Rezoluția 1244”.
Armenia, Azerbaidjan, Artsakhmodificare
vicepreședintele Parlamentului armean Vahan Hovhannisyan a declarat că independența Kosovo va influența soluționarea disputei asupra Republicii Artsakh. Ministrul de Externe Vardan oskanyan a declarat la sesiunea Adunării Generale a ONU din octombrie 2007 că partea armeană „nu înțelege și nu poate accepta logica inversă conform căreia Kosovo a primit independența și că o altă națiune nu poate obține autodeterminarea.”Înainte de a fi ales președinte, premierul armean Serzh Sargsyan a declarat că Kosovo nu este un precedent pentru Karabah. El a subliniat că Nagorno-Karabah a fost independent în ultimii 17 ani. Cu toate acestea, fostul președinte al Armeniei, Robert Kocharyan, a declarat că „precedentul Kosovo este prea important pentru Armenia. Desigur, acest lucru va avea o influență pozitivă pentru recunoașterea independenței Republicii Nagorno Karabakh”.
un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Azerbaidjanului a declarat despre Kosovo: „considerăm acest act ilegal ca fiind în contradicție cu dreptul internațional.”După o încăierare între forțele militare armene din Nagorno-Karabah și forțele Azerbaidjanului, care a lăsat 4 soldați Azeri și 12 armeni morți, Azerbaidjanul a declarat că a fost declanșat de recunoașterea internațională a Kosovo. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tom Casey, a respins comparația afirmând că „Kosovo nu este un precedent și ar trebui văzut ca un precedent pentru orice alt loc din lume. Cu siguranță nu este un precedent pentru Nagorno-Karabakh.”
Moldova și Transnistria
Președintele Republicii Moldovenești Transnistrene nerecunoscute, cunoscută și sub numele de Transnistria, Igor Smirnov, a declarat că ” conducerea rusă, în recunoașterea independenței Abhaziei și Osetiei de Sud, a subliniat prioritatea exprimării voinței poporului pentru rezolvarea unor astfel de probleme.”
la 27 August, a doua zi după recunoașterea Rusiei, Dmitri Medvedev s-a întâlnit cu Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, unde liderul rus a precizat că Moscova este pregătită să depună eforturi maxime pentru soluționarea problemei transnistrene în cadrul suveranității Republicii Moldova. Relațiile dintre Moldova și Transnistria s-au înrăutățit după ce Moldova a refuzat să susțină independența Abhaziei și Osetiei de Sud, pe care Chi-ul a respins-o categoric, considerând că „ca și în cazul recunoașterii Kosovo, acest pas scade doar amenabilitatea părților în căutarea unui compromis.”
Republica SrpskaEdit
potrivit unui sondaj al sârbilor bosniaci realizat de Gallup Balkan Monitor din Bruxelles în noiembrie 2010, 87% ar sprijini convocarea unui referendum asupra independenței Republicii Srpska față de Bosnia și Herțegovina.
de la declararea independenței Kosovo, naționaliștii sârbi bosniaci au cerut ca Dodik să-și îndeplinească promisiunile și să convoace un referendum. Dodik a declarat de atunci că va convoca un referendum doar dacă autonomia Srpska este amenințată. În ciuda acestui fapt, parlamentarii sârbi bosniaci au adoptat o rezoluție la 21 februarie 2008 prin care cereau organizarea unui referendum asupra independenței dacă majoritatea membrilor ONU (97 din 192), în special membrii Uniunii Europene, recunosc Declarația de Independență a Kosovo. După adoptarea Rezoluției, SUA a redus ajutorul acordat SNSD, iar rezoluția a fost condamnată de Uniunea Europeană. Consiliul de implementare a păcii (PIC) care supraveghează Bosnia și Herțegovina a declarat că entitățile țării nu au dreptul să se separe. Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, Miroslav Lajcak, a declarat că Srpska nu are „absolut niciun drept” să se separe și că își va folosi puterile de la Bonn „dacă există amenințări la adresa păcii și stabilității” sau a Acordului de pace de la Dayton.
într-un interviu, Dodik a declarat că dacă majoritatea țărilor recunosc independența auto-proclamată a Kosovo, aceasta ar legitima dreptul la secesiune și a adăugat că „nu vedem niciun motiv pentru care nu ar trebui să ni se acorde dreptul la autodeterminare, dreptul prevăzut în convențiile internaționale.”
Muntenegruedit
membrii majorității din Adunarea municipală din Pljevlja din Muntenegru au anunțat o secesiune din Muntenegru în urma recunoașterii Kosovo de către Muntenegru.
Ciprul de NordModificare
Ozdil Nami, un înalt oficial cipriot turc, a declarat pentru Turkish Daily News: „când eforturile diplomatice sunt epuizate, alte alternative sunt puse pe masă. Vedem clar acest lucru în Kosovo, unde diplomația s-a dovedit inutilă și alte formule plutesc în jur. Acest lucru va avea cu siguranță un impact asupra Ciprului.”Nami sugerează că rezoluția Kosovo ar putea fi aplicată bine Ciprului de Nord. Potrivit lui Nami, ” toată lumea vede 2008 ca ultima fereastră de oportunitate pentru o soluție la problema Ciprului.”El susține că Ciprul este avertizat că” alte alternative ar putea fi pe ordinea de zi” dacă nu există o rezoluție. Liderul cipriot turc Mehmet Ali Talat a respins această legătură declarând că ” nu vedem o legătură directă între situația din Kosovo și problema Ciprului. Aceste probleme au apărut prin diferite condiții.”
SlovakiaEdit
în Slovacia, precedentul Kosovo este văzut ca o potențială amenințare la adresa integrității sale teritoriale din cauza înrăutățirii relațiilor cu etnicii maghiari care trăiesc în sudul țării.
Macedonia de Nordedit
de la insurgența din 2001 din Republica Macedonia, au existat mai multe incidente teroriste în Macedonia de Nord care implică militanți albanezi. În 2012 au existat unele tulburări civile. Crimele de la Lacul Smilkovci (12 aprilie 2012), atacul cu rachete al Guvernului (28 octombrie 2014), atacul Goo (21 aprilie 2015) și ciocnirile Kumanovo (9-10 mai 2015) au fost revendicate de Armata Națională de eliberare, care a transmis mesajul că „nu vrem niciun acord cadru și dacă vă vedem din nou aici, vă vom ucide. Vrem propriul nostru stat.”
IsraelEdit
la 20 februarie 2008, la câteva zile după declarația de Independență a Kosovo, a fost interpretat pe scară largă în Israel, din comentariile lui Yasser Abed Rabos, că Palestina poate urma exemplul cu o declarație proprie. Israelul a criticat statele care au recunoscut Palestina, dar refuză să recunoască Kosovo și a declarat că Israelul nu va recunoaște Kosovo până când toate statele europene nu vor face acest lucru.
