tehnologiile fluorescente au fost metoda preferată pentru detectarea, detectarea analitică, diagnosticarea medicală, biotehnologia, imagistica și expresia genelor de mulți ani. Fluorescența devine esențială pentru studierea proceselor moleculare cu specificitate și sensibilitate ridicată printr-o varietate de procese biologice. O problemă semnificativă pentru aplicațiile practice de fluorescență este aparenta neliniaritate a intensității fluorescenței rezultată din efectele filtrului interior, împrăștierea probelor și absorbția componentelor intrinseci ale probelor biologice. Absorbția eșantionului poate duce la efectul primar al filtrului interior (efectul filtrului interior de tip I) și este primul factor care trebuie luat în considerare. Acesta este un factor relativ simplu de controlat în orice experiment de fluorescență. Cu toate acestea, multe abordări anterioare au oferit doar metode experimentale aproximative pentru corectarea abaterii de la rezultatele așteptate. În această parte discutăm originea efectului primar al filtrului interior și prezentăm o abordare universală pentru corectarea semnalului de intensitate a fluorescenței în intervalul complet de absorbție. Este important să prezentăm rezultate experimentale directe ale modului în care funcționează corecția. Se iau în considerare problemele care apar din absorbția variabilă în spectrul său de absorbție pentru toți fluoroforii. Folosim Rodamina 800 și demonstrăm cum să corectăm corect spectrele de excitație într-o gamă largă de lungimi de undă. Al doilea este efectul unui absorbant inert care atenuează intensitatea fasciculului de excitație în timp ce se deplasează prin cuvă, ceea ce duce la o abatere semnificativă a rezultatelor observate. De exemplu, prezentăm stingerea fluorescentă a unui analog triptofan, NATA, prin acrilamidă și arătăm cum se compară corect rezultatele corectate cu rezultatele eronate inițiale. Procedura este generică și se aplică multor alte aplicații, cum ar fi determinarea randamentului cuantic, absorbția țesuturilor/sângelui sau absorbția acceptorului în experimentele FRET.
