rețelele de rudenie și teoria structurii discrete: aplicații și implicații

confuziile dintre conceptele de fond și relaționale ale rudeniei ca rețea socială au dus la o serie de probleme care sunt clarificate de o teorie relațională ordonată temporal a structurii rețelei. Abordarea ordonată a rețelei dă naștere unui nou mijloc de grafică a câmpului social al relațiilor de rudenie, permițând în același timp rudenia să fie definită local în termeni relativi din punct de vedere cultural. Utilitatea sa este exemplificată în aplicațiile pentru rudenii dintre președinții SUA, Canaaniții Vechiului Testament și australienii nativi din Groote Eylandt. Conceptele formale tratate în cartografierea rețelelor de rudenie sunt: axiomele de rudenie, structura grafului parental, nucleul, circuitele înrudite consanguineal și afinal, laturile și diviziunile, mapările homeomorfe, homomorfismele ca mapări potențial simplificatoare ale rudeniei, structurii elementare și structurii de ordine. Teoremele de reprezentare sunt dovedite despre homeomorfisme, nuclee și circuite și ambiguitatea structurilor elementare. Ultimul set de teoreme conduce la clarificarea și redefinirea unora dintre conceptele de bază ale structurilor elementare, semi-complexe și complexe de rudenie în ceea ce privește proprietățile rețelelor ordonate generațional. Concluziile argumentului formal sunt ‘post-structurale’ în sensul restrâns al demonstrării necesității specificării proceselor istorice contingente în analiza structurală a rudeniei ca domeniu social. Abordarea deschisă a schimbării, una care este implicată de studiul structurilor ordonate care se desfășoară într-o succesiune temporală, se conectează la problemele variabilității populației, selecției și proceselor evolutive. Structurile de rudenie care sunt cartografiate în această abordare nu sunt concepute ca orice fel de reprezentări complete ale sistemelor de rudenie, ci doar ca schele care ajută la aducerea în vedere a rudeniei ca domeniu social, oferind o bază pentru alte mapări (care pot fi suprapuse) ale proceselor sociale, cum ar fi câmpurile comunicative, procesele de schimb, transmiterea comportamentelor învățate, drepturile și moștenirea socială, succesiunea politică și religioasă și altele asemenea.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.