lumânări înconjoară o imagine a lui Bouazizi, un vânzător de legume – care s-a aprins pe 17 decembrie și a aprins proteste la nivel național care l – au forțat pe președintele de atunci Zine El Abidine Ben Ali să fugă din țară-în timpul unei privegheri nocturne în centrul Tunisului, pe 22 ianuarie 2011. protestatarii din mediul rural și din cătunul Sidi Bouzid, orașul în care a început Revoluția iasomiei, au mers toată noaptea pentru a coborî în biroul Primului Ministru, unde au dărâmat baricadele din sârmă de ras. Graffiti revoluționar împodobește un zid al Biroului primului ministru din Tunis pe 22 ianuarie 2011. un portret al lui Mohamed Bouazizi, care a devenit erou în Tunisia de când s-a udat în benzină, s-a aprins și a murit din cauza rănilor sale, este afișat dintr-o postare pe Avenue Habib Bourguiba pe 23 ianuarie 2011, în Tunis, Tunisia. protestatarii urcă pe monumentul Primăriei din apropierea biroului primului ministru pentru a-l asculta pe Rachid Ammar, șeful Statului Major General al armatei Tunisiene, la 24 ianuarie 2011, la Tunis. protestatarii drapați în steaguri se odihnesc în fața biroului premierului Tunisian pe 24 ianuarie 2011, la Tunis. protestatarii defilează de-a lungul bulevardului Habib Bourguiba în Tunis pe 24 ianuarie 2011. un soldat aranjează flori pe tancul său, în timp ce o pace neliniștită atârnă peste Tunisia pe 21 ianuarie 2011, în Tunis. Rachid Ammar, șeful Statului Major General al Armatei Tunisiene, se adresează protestatarilor la monumentul Primăriei din apropierea biroului Primului Ministru pe 24 ianuarie 2011, la Tunis. tunisienii urcă pe clădirile guvernamentale și își continuă demonstrațiile în fața biroului premierului Mohamed Ghannouchi din Piața Guvernului pe 25 ianuarie 2011, în Tunis, Tunisia. piața Guvernului a devenit o tabără improvizată, deoarece protestatarii sfidează starea de urgență și dorm pe pământ pe 25 ianuarie 2011 în Tunis. Mulți promit să continue până la demisia Cabinetului interimar.
