Oceanul de Sud găzduiește conexiuni complexe între fizica, chimia și biologia oceanelor. Se presupune că modificările acestor conexiuni sunt responsabile pentru modificări semnificative ale biogeochimiei oceanice și stocării carbonului atât pe perioade glaciare‐interglaciare, cât și în viitor datorită forțării antropice. Izotopii de toriu (230 și 232) și protactiniu (231pa) au fost aplicați pe scară largă ca instrumente pentru studierea condițiilor paleoceanografice din Oceanul de Sud. Cu toate acestea, înțelegerea comportamentului chimic al acestor izotopi în Oceanul Sudic modern a fost limitată de un număr redus de observații de înaltă rezoluție. În acest studiu, prezentăm măsurători ale 230, 231pa și 232 dizolvate pe un transect meridional de-a lungul a 170 centimetric W de la 67 centimetric S la 54 centimetric s în sectorul Pacific al Oceanului de Sud, cu rezoluție mare de eșantionare verticală și Meridională. Găsim factori de fracționare Th / Pa sub 1, evidențiind îndepărtarea preferențială a Pa în raport cu Th într-o regiune cu intrări litogene scăzute în care fluxul de particule este dominat de opal Biogen. De asemenea, găsim gradienți abrupți în toți acești trei izotopi de-a lungul suprafețelor de densitate neutră de la nord la sud, demonstrând importanța amestecării izopicnale în transportul acestor nuclizi în Oceanul de Sud. Rezultatele noastre sugerează că 231Pa și 230 în Oceanul de Sud sunt marcatori extrem de sensibili ai transportului fizic care pot fi folosiți în studiile conexiunilor biogeochimice‐fizice din Oceanul de Sud în trecut, prezent și viitor.
